Ce înseamnă inflația galopantă pentru românii de rând. Suntem primii în Europa deja de cinci luni, iar campania electorală ne costă scump

Inflația continuă să fie o preocupare majoră pentru români, afectând puterea de cumpărare și stabilitatea economică. România se menține pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata inflației pentru a cincea lună consecutiv, conform datelor recente publicate de Eurostat. Această situație pune o presiune considerabilă asupra gospodăriilor românești, deja afectate de creșterea prețurilor la bunuri și servicii.

Situația inflației în România comparativ cu alte țări UE

În luna mai 2024, România a înregistrat o rată a inflației de 5,8%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Deși a scăzut ușor față de luna aprilie, când era de 6,2%, inflația din România rămâne semnificativ mai mare decât media europeană de 2,7%. Alte țări cu rate ridicate ale inflației includ Belgia (4,9%) și Croația (4,3%), în timp ce țările cu cele mai scăzute rate ale inflației sunt Lituania (0%), Finlanda (0,4%) și Italia (0,8%).

Această poziționare a României ca lider în topul inflației europene este îngrijorătoare, în special în contextul în care inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale energiei și alimentelor, a crescut la 2,9% în luna mai. De asemenea, un alt indicator care exclude prețurile la țigări și alcool a crescut la 2,9%, subliniind presiunile inflaționiste persistente.

Impactul asupra românilor de rând

Inflația galopantă are efecte directe și imediate asupra românilor de rând. Potrivit Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației a coborât în luna mai la 5,12% față de 5,9% în aprilie, dar acest lucru nu reflectă pe deplin impactul real asupra consumatorilor. Prețurile mărfurilor alimentare au crescut cu 1,24%, cele nealimentare cu 6,38%, iar serviciile cu 9,29%.

Aceasta înseamnă că, în medie, costul vieții pentru un român a crescut semnificativ, afectând în special familiile cu venituri mici și mijlocii. Majorarea prețurilor la alimente și servicii esențiale face dificilă gestionarea bugetelor casnice, punând presiune pe economiile personale și pe puterea de cumpărare.

Influența campaniei electorale asupra inflației

Un alt factor care contribuie la această inflație ridicată este campania electorală. În contextul pregătirilor pentru alegerile viitoare, guvernul a adoptat măsuri economice și sociale care, deși populare, au avut efecte adverse asupra economiei. Creșterea salariilor în sectorul public, majorarea pensiilor și alte măsuri de stimulare economică au crescut cererea de consum, dar au pus și presiune pe prețuri.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a revizuit recent prognoza de inflație pentru finalul anului 2024 la 4,9%, de la 4,7% anterior, și anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârșitul anului 2025. Această revizuire în creștere reflectă recunoașterea provocărilor economice persistente și necesitatea unor măsuri de politică monetară adecvate pentru a controla inflația.

Ce urmează pentru economia României?

În fața acestor provocări, este esențial ca autoritățile să adopte măsuri eficiente pentru a controla inflația și a proteja puterea de cumpărare a românilor. În primul rând, este necesară o politică fiscală și monetară coordonată care să abordeze cauzele fundamentale ale inflației. De asemenea, este crucial să se investească în creșterea productivității și în infrastructură pentru a stimula dezvoltarea economică pe termen lung.

În concluzie, inflația galopantă continuă să fie o problemă majoră pentru România, afectând direct viața de zi cu zi a cetățenilor. Cu o inflație mai ridicată decât media europeană și o campanie electorală care amplifică presiunile economice, autoritățile trebuie să găsească soluții eficiente pentru a stabiliza economia și a proteja bunăstarea populației.